Senna


N-am fost fanul lui. Am crezut că era lipsit de fair-play, că pentru un talent atât de mare s-ar fi potrivit mai puțin egoism. Dar adevărul e că nu-l cunoșteam decât prin prisma luptei cu Mansell din 1991 și din auzite, că a câștigat titlul intrând în Prost la Suzuka. Mă enervase la culme la Monaco, când Mansell nu a reușit să-l mai depășească. Nu am văzut Donington ’93. Apoi a venit la Williams și se părea că în 1994 nu va avea rivali. Cel mai bun pilot în cel mai bun monopost. Unicul campion mondial în pistă, Senna alerga de unul singur, părea că și-a creat toate circumstanțele pentru a câștiga, chiar dacă l-a cam forțat pe Prost să se retragă prematur.

Ce a urmat știm cu toții… da, îmi aduc perfect aminte că era Paștele, stăteam lângă televizor și de abia prindeam TVR-ul cu o sârmă… la masa toți vorbeau, mâncau… și uite așa Senna a intrat în zid la Tamburello, însoțit de zgomot de linguri și conversații banale. S-a trecut la fripturi iar Senna zăcea pe o pată roșiatică la marginea pistei, cu doctorii aplecați asupra lui. Îmi amintesc pata aceea, ca o veste proastă, rămasă în urma lui Senna. Adevărul despre Senna l-am aflat în anii următori. Spus pe jumătăți, din cronicile zilei sau cele postume. Iar documentarul acesta spune povestea lui, fără patetisme, așa că vi-l recomand! Finalul este elegant și emoționant. Fără cuvinte, dincolo de orice calitate de sportiv, personalitate, etc… Iar când vezi alăturate secvențele despărțite de ani și ani, înțelegi! Înțelegi de ce povestea lui este unică și irepetabilă. Înțelegi omul din spatele circului. Înțelegi nedreptățile care l-au rănit. Înțelegi de ce Senna a intrat flat-out în Tamburello, dincolo de realitățile fizicii. Înțelegi că nu se putea altfel, că povestea lui Senna e una tristă pentru noi oamenii, dar una veselă pentru zei.

Numai zeii puteau așeza lucrurile atât de semnificativ, ca într-un singur GP să dispară prințul și cerșetorul Formulei 1, despărțiți de o ierarhie iluzorie, dar egali în moarte. Numai ei îi puteau dărui lui Senna ieșirea aceasta din scenă. Senna a murit pe locul 1, pilotând ca întotdeauna, dincolo de limită.

În urma lui rămân controversele, părerile de rău, mai ales când aflăm că totul ar fi trebuit oprit după moartea lui Ratzenberger, conform legilor italiene.

După el, circul a continuat, nepăsător parcă, contractele s-au derulat, banii au curs. Moartea lui Senna a fost și o jertfă pe altarul unui Bernie devenit mai bogat ca niciodată. Și l-a propulsat pe Schumacher în fruntea tuturor statisticilor, mai puțin cea a inimilor. Adevărul este însă că totul s-a schimbat după Senna. Schumacher a dominat un sport al strategiilor, luptele în pistă au fost înlocuite de curse de așteptare, depășirile s-au făcut mai mult la boxe iar sportul s-a schimbat, îndoliat fără ca măcar s-o realizeze.

Acum, după 17 ani de doliu F1 parcă renaște o generație proaspătă, aducând viața înapoi în pistă și redând piloților controlul. Copiii de acum 17 ani nu cunosc încă frica de zei și se joacă din nou. Să sperăm că și zeii s-au mai potolit, până la urmă nimeni nu se mai crede divin în pistă…

VideoBam.com

Anunțuri

9 răspunsuri la „Senna

  1. tin sa te contrazic un pic.Desi acum dupa 17 ani,de la cea mai trista zi din Formula1,dupa moarte lui Jimmy Clark,actuala generatie de piloti nu se ridica nici la nivelul gleznelor lui Ayrton Senna.Ia oricare,din acesti”mari piloti”din zilele noastre si pune-i in monopostul lui Senna cu care a concurat pe strazile din Monaco din 1991 si vei vedea ca nici unul dintre ei nu ar conduce asa bine si maiestuos ca Senna.
    De aceea Senna este si va fi pentru vecie,cel mai mare pilot de Formula1,care a concurat vreodata in acest sport!

  2. Te contrazic, cursa de la Imola din 1994 NU a fost TRANSMISA de tvr in direct, a fost difuzata noaptea tarziu o inregistrare de aproximativ o ora.

  3. eu tin minte ca eram la masa,fiind duminica,dar si ziua bunicii mele sis eram in sufragerie uitandu-ne,la cursa IN DIRECT!

  4. A fost in direct. Nu mai stiu daca pe 1 sau 2, stiu ca in anii aia nu aveam cablu, ma chinuiam sa prind tvr2 cu o sarma pe perdea, se vedea cu dungi, cu purici… Majoritatea curselor au fost pe 2. Apoi am vazut si pe RAI parca, pana ce s-au apucat sa codeze si pe batranul RTL, pana l-au scos idiotii de la Astral din schema de-an ramas cu Miki pana ce am dat de Brundle, trai-ar sufletul!
    Oricum, subiectul e Senna aici.

  5. Mie mi s-au parut emotionante si imaginile cu Ratzenberger inainte de a muri cand spune ceva de genul „I don’t know what I’m doing with this car..it’s crazy” si apoi imaginile cu Simtekul lui parcurgand circuitul si-apoi accidentul lui filmat de cineva din public.

  6. Cum a zis-o Radu atat de frumos: printul si cersetorul Formulei 1… RIP.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s