Piloți: Bruce McLaren. 40 de ani de la moartea sa

2 iunie 1970. Goodwood, Marea Britanie. Bruce Leslie McLaren testează monopostul CanAm M8D. Însă tehnica îl trădează pe pilotul de doar 32 de ani și accidentul care urmează îi curmă viața.

Născut la Auckland în 1937, Bruce suferă de mic de o boală care îl lasă schilodit pe viață: piciorul drept îi rămâne mai lung ca cel stâng. La 14 ani intră în prima sa competiție: hill-climbing într-un Austin 7 Ulster. Pilotează apoi un Ford 10 Special și un Cooper-Climax specificație Formula 2, clasându-se pe locul 2 în campionatul neo-zeelandez 1957-58. Întră astfel în vizorul deja celebrului Jack Brabham și ajunge să piloteze pentru Cooper în Formula 2 europeană în 1958.

În acel an debutează în Formula 1 la Nordschleife, conducând un monopost F2 (cele 2 categorii alergau împreună) și reușește un formidabil loc 5. Anul următor promovează la echipa principală Cooper, alături de Jack Brabham. Este considerat cel mai de succes debutant al sportului cu motor și reușește prima sa victorie la Sebring, pe 12 decembrie, devenind astfel cel mai tânăr câștigător al unui Grand Prix, la vârsta de 22 de ani și 104 de zile (recordul a fost bătut abia în 2003 de Alonso și apoi de Vettel în 2008). În 1960 câștigă prima cursă a anului, în Argentina, plecat de pe 13, și apoi Marele Premiu al Principatului Monaco.

În acei ani petrecuți la Cooper, McLaren nu reușește să devină campion însă în 1960 termină al doilea și în 1962 termină al treilea în campionatul mondial. La finele lui 1965, cu o singură victorie și aflat pe locul 9 în campionatul mondial, Bruce McLaren părăsește echipa Cooper după 7 ani pentru a-și înscrie propria echipă pentru 1966, Bruce McLaren Motor Racing Ltd, alături de conaționalul său Chris Amon. Cei 2 participă în acel an și la cursa de 24h de la Le Mans câștigând la bordul unui Ford GT40.

Primii doi ani nu au fost străluciți pentru noua echipă însă în 1968, alături de campionul mondial în exercițiu, Denny Hulme, punctele încep să apară. McLaren câștigă a patra victorie (și ultima) a carierei sale în Belgia iar Hulme câștigă în Italia și Canada.

În paralel, Bruce McLaren face pasul în campionatul Can-Am (Canadian-American Challenge Cup) și monoposturile portocalii conduse de acesta ajung repede cunoscute de publicul de peste ocean. 5 victorii din 6 curse în 1967, 11 victorii din tot atâtea curse în 1968, 2 din ele fiind având pe podium doar mașinile portocalii dezvoltate de echipa McLaren și conduse de Bruce, Denny Hulme și Mark Donohue.

Ultima sa cursă a fost Monaco 1970, cursă din care s-a retras cu probleme de suspensie. Apoi a urmat accidentul fatal de la Goodwood.

Duminică, ambii piloți McLaren au ocupat primele 2 poziții ale podiumului. Singurul pilot de la antipozi din padoc ocupa ultima poziție a podiumului. Oare ce tribut mai reușit pentru marele neo-zeelandez la 40 de ani după moartea sa?

Anunțuri

3 răspunsuri la „Piloți: Bruce McLaren. 40 de ani de la moartea sa

  1. Va recomand race edit-ul F1 de la Instanbul, daca nu cumva l-ati vazut cumva:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s