Pe 5 noiembrie 1989 ultima cursă a sezonului avea loc la Adelaide. Însă campionatul mondial fusese decis cu o cursă înainte, la Suzuka, când Prost l-a scos pe Senna din cursă. Brazilianul, care îşi văzuse locul întâi de pe podium negat de către Jean-Marie Balestre, îl acuza acum pe acesta de manipularea campionatului mondial în favoarea conaţionalului său, Prost.
Ca de obicei, Senna se afla în pole position, încercând să demonstreze lumii că ar fi putut la campionatul mondial şi în ‘89 dacă nu ar fi fost jocuri de culise. Îl urmau Prost, Martini, Nannini, Boutsen, Patrese, Mansell şi Modena.
Însă în ziua cursei ploua torenţial. După un tur de recunoaştere au avut loc discuţii între piloţi şi organizatori iar Prost a refuzat să ia parte. Cursa a pornit fără el şi au început accidentele: Senna, aflat în frunte, nu îl vede pe Brundle şi întră în el; Piquet îl asaltează în acelaşi mod pe Ghinzani, practic intrând sub maşina acestuia (urmele cauciucurilor lui Ghinzani văzându-se clar pe casca brazilianului). Cursa avea să fie câştigată de Boutsen, un pilot stabil în condiţii adverse.
Senna avea să aibă un intersezon dificil, fiind suspendat de FIA pentru 6 luni şi amendat cu 100.000 de dolari.
În ultima cursă a sezonului ‘88, Alain Prost câştigă Marele Premiu al Australiei, la Adelaide. Campionatul era deja decis dar poziţiile 1 şi 2 însemnau şi mai multe puncte pentru McLaren în campionatul constructorilor. Era una din ultimele dăţi când ce 2 mari piloţi aveau să fie atât de apropiaţi pe podium. Disputa între cei doi campioni începuse de la Estoril, când Senna îl forţase pe Prost prea aproape de zidul boxelor în încercarea de a îşi păstra poziţia. Legenda rivalilor de la sfârşitul anilor ‘80, începutul anilor ‘90 abia începea.
Mai este jumătate de oră până la startul Marelui Premiu al Australiel de la Melbourne. Nu am reuşit să vă ţin la curent cu ce s-a mai întâmplat ieri dar iată un rezumat:
Maşinile Toyota au fost trimise pe ultimele două poziţii după ce comisarii de cursă au găsit elemente mobile pe eleronul spate. Toyota a trebuit să îşi retragă maşinile din padock-ul destinat maşinilor care vor lua startul pentru a schimba eleroanele. Cu această ocazie pot face diferite alte modificări, inclusiv setări aerodinamice şi schimbarea cantităţii de benzină. Maşinile Toyota vor pleca de la boxe.
Era vremea când McLaren era la putere. Mika Hakkinen era în pole urmat de David Coulthard. Ferrari-ul lui Schumacher se afla pe 3 la 1,3s distanţă urmat de Barrichello (Stewart), Frentzen (Jordan) şi Eddie Jordan (Ferrari). Însă după un restart şi un safety car, Irvine conducea cursa, băieţii de la McLaren erau afară cu probleme tehnice iar Barrichello plecase de la boxe cu maşina de rezervă (Stewart-ul său provocase restartul cursei datorită unui incendiu pe grila de start). Însă rata de abandon a fost aşa de mare încât la sfârşitul cursei Rubens se clasa pe poziţia a 4-a şi terminau cursa doar 8 din 22 de piloţi.
Era vremea când tot McLaren se aflau la putere. Australia încheia sezonul şi cursa avea loc la regretatul circuit din Adelaide. Cu o cursă înainte Prost devenise campion mondial la Suzuka refuzând să cedeze locul lui Senna în şicană. Senna îl acuza deschis pe Balestre că manipulează campionatul mondial în favoarea lui Prost.
